Ouăle, simbol al Sfintelor Paște, alături de cozonaci, pască, drob și miel, nu trebuie să lipsească de pe masa credincioșilor, însă sub formă de ouă vopsite, de cele mai multe ori în culoarea roșie.

De-a lungul timpului, obiceiul înroșirii ouălor în Săptămâna Mare a fost explicat prin numeroase legende, legate de patimile lui Iisus. Astfel, una dintre acestea spune că Maria, când a venit să-și vadă Fiul răstignit, avea cu ea un coș cu ouă pe care l-a așezat lângă crucea pe care se afla Mântuitorul. Sângele Lui a înroșit ouăle, iar de atunci s-a păstrat obiceiul vopsirii acestora înainte de Paște.

În cultura populară, în cele mai multe zone, ziua în care se înroșesc ouăle este Joia Mare, însă există și regiuni în care ouăle se roșesc și se împodobesc în zilele de marți, vineri și sâmbătă din Săptămâna Patimilor. Oricum, indiferent de zonă, îndeletnicirea înroșirii ouălor este rezervată aproape în exclusivitate femeilor.

Deoarece oul roșu a avut profunde semnificații legate de răstignirea și învierea lui Hristos, dar și de reînnoirea naturii, acestea au început să-l încondeieze, desenând cu ceară diferite motive decorative. Motivele folclorice utilizate pentru încondeiere sunt preluate din țesăturile populare, din natură sau constau in diferite simboluri, precum luna, soarele, frunza, spicul, crucea.

Înainte de înroșirea sau încondeierea ouălor, trebuie respectată o anumită procedură: mai întâi, acestea sunt spălate cu detergent, sunt clătite, sunt lăsate la uscat și abia apoi se fierb în vopsea. Mai recent, gospodinele au început să vopsească ouăle si in verde, galben, albastru sau mov.

Odinioară, aceste culori erau obținute din plante, dar in zilele noastre se apelează tot mai mult la vopselurile chimice.